Muzica de fond

29 aprilie 2018

Puşcărie sau concediu?



Motto: „Hoţi sunt mulţi, precum se ştie
               Dar cum legea este tare
               Unii-ajung la puşcărie
               Şi destui... la guvernare” Mihai Sălcuţan

     

          După ultima ispravă a parlamentarilor autohtoni am putea crede că aceştia au înnebunit. Aşa ar părea la prima vedere. Aşa ar crede oricine care nu trăieşte în România. Dar nu a înnebunit nimeni. Prin isprava lor, parlamentarii vor doar să arate lumii civilizate că la noi se poate orice. Că România e unică şi că singura grijă a parlamentarilor e cetăţeanul. Cetăţeanul... din Parlament!
          Astfel, oamenii ăştia din Parlament, plătiţi din banii „celor care nu cuvântă”, din banii „celor umiliţi şi obidiţi” au reactivat o propunere de lege, inţiată de P.N.L. cu ani în urmă care atunci a căzut la vot, dar care acum a fost adoptată de majoritatea P.S.D.-A.L.D.E. Acum i s-a opus... P.N.L.-ul şi U.S.R.-ul. Oricum, consecvenţa nu e un atu al politicianului român, care se schimbă în funcţie de interese. Iar moralitatea e un cuvânt care nu intră în alcătuirea politicianului mioritic.
          Ei bine, legea adoptată acum se referă la infractori. Dar nu la toţi, normal, doar la cei cu gulere albe. Infractorii de birou, carevasăzică. Cei care nu acţionează cu violenţă şi care, în limbajul puşcăriaşilor, sunt nişte găinari. Un infractor respectabil ia 10-20 de ani pentru o crimă sadică, ori pentru un viol devastator urmat de decesul victimei. Dar ăia din birouri, care fură din pix, sărmanii, cum să stea atâţia ani la bulău? Primesc sub cinci ani şi gata... intră în concediu. Pentru că asta au votat aleşii noştri; cei care iau sub cinci ani şi acţionează fără violenţă nu mai intră în puşcării. Unica ţară de pe globul pământesc, fraţilor, în care infractorul este condamnat la.. concediu! Primeşte cinci ani de pâranie, dar execută pedeapsa la domiciliu. Acasă, în sânul familiei. Alături de pizda caldă a soţiei, concubinei sau a amantei cu vreo 30 de ani mai tânără decât el. Unde nu are regim de detenţie, de privare de libertate, ci are un regim normal, de om liber. Mănâncă ce vrea, fute ce vrea îşi invită prietenii la un grătărel şi-o canastă, se plimbă cu copilul prin parc sau stă tolănit în faţa micului ecran. Puşcărie pe hârtie, adicătelea!
          A doua variantă e puşcăria de week-end. Faci toate lucrurile de mai sus, de luni până joi, iar vineri dimineaţa te prezinţi, spălat şi parfumat, la poarta penitenciarului unde vei rămâne până duminică seara. Puşcărie de trei zile! Puşcărie de trei lei! Nici n-apuci să-ţi cunoşti camarazii de detenţie, să vezi cine e şeful camerei, să faci un duş cu băieţii, să te-mprieteneşti cu săpunul DURU, că eşti brusc aruncat iar în braţele familiei. Repet, unica ţară din lume care vrea să-şi ţină infractorii în casele lor! Scuza pe care-o invocă aceste „creiere cenuşii” din capul ţării e că penitenciarele sunt supraaglomerate, iar condiţiile de acolo sunt prea grele pentru... condiţia umană. Că infractorii trebuie să aibă 3 m.p. de persoană, în celule, ca să nu stea înghesuiţi, să nu se atingă. Şi-atunci parlamentarii au decis ca aceştia să zburde-n libertate şi să atingă pe cine vor... la buzunare, bunăoară.
          Deşi nu am trăit în epoca de piatră sunt convins că lucrurile mergeau mai bine decât merg acum. Ceea ce face P.S.D.-ul acum este inimaginabil. Guvernul condus de această femeie care vorbeşte greoi limba maternă, limba română, în anul Centenarului este cel mai grotesc Guvern din 1989 încoace. Cei mai siniştri indivizi, care se chinuie lamentabil să vorbească româneşte au ajuns în Guvernul nr. 3 al tovarăşului Liviu Dragnea. Nu sunt misogin, câtuşi de puţin, dar pe femeile acestui don Corleone de Teleorman nu le pot iubi defel. Mă refer la cele propuse şi impuse de el, nu la biata Irinuca; pe aceasta aş putea-o iubi dacă-i dă papucii liderului. Mi-aminteşte de Caprele Irinucăi... care dădeau mult lapte! Că-i apetisantă şi nu am auzit-o vorbind. Cred că doar tace. Şi stă. Sau stă şi tace. Dar mă tem că ea nu poate iubi decât lideri, deci şansele mele la nurii „căprioarei” sunt nule.
          Revenind, mă tem că distrugerile pe care le face acum P.S.D.-ul cu greu mai pot fi surmontate. Ne întoarcem într-o epocă de piatră, departe de civilizaţie şi vom fi ocoliţi şi arătaţi cu degetul de toată lumea bună. Pentru că, nu-i aşa?, la noi puşcăriaşii vor sta la casele lor şi se vor reeduca în sânul (sau cu sânul!) familiei.
          Doamne, dezdobitoceşte-i pe români!

Sorin Oros

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu