Muzica de fond

11 septembrie 2017

Bilanţ 2016


Motto: „Toată lumea aşteaptă” F.M.Dostoievski

Anul 2016 a început cu scandalul marilor scriitori români. Ăia de geniu. Ăia care au scris, în patru luni, câte şase cărţi. Nu „şase saşi în şase saci”, ci şase cărţi în patru luni. Şi care n-au citit niciuna în toată viaţa lor. I-aţi recunoscut, desigur, pe Becaliiceanu, Copospleşu şi M.M.Stoicărtărescu. Abisali scriitori. De Herder, Pullitzer şi Nobel. Acum sunt liberi, cu toţii. Dar, deşi se screm, nu au mai scris nimic. Aşteaptă muza... Aştept şi eu declararea grandioaselor lor opere ca fiind maculatură. Aştept, fără şanse, evident, dar nu mă costă nimic.
          Apoi Guvernul pontist, adică al plagiatorilor, penalilor, analfabeţilor şi grohăitorilor, s-a pus în mişcare. Domnii miniştri au considerat că autostrăzile, spitalele, cultura şi învăţământul mai pot aştepta vreo 27 de ani (până la o nouă Revoluţie!) şi au „ejaculat” (vorba lui Marean, ăla cu almanahele!) legea antifumat. Cea mai dură din întreaga Europă. Eu, ca şi cetăţean, nu am nevoie de autostradă, dar trebuie să-mi spună Guvernul în ce loc am voie să-mi bag ţigara-n gură. Mulţumesc, Guvernule drag, că te-a preocupat soarta şi viaţa mea! Colosală realizare! Aşteptăm să ne spui şi când să respirăm. Când să ne căcăm nu e cazul. O facem zilnic pe Guvernele care au grijă de noi.
          Prin primăvară au început să vină musulmanii peste noi. Mai degrabă, peste bătrâna Europă, pentru că cei câţiva afgani, pătrunşi pe teritoriul României, când au auzit unde se află au izbucnit în plâns. Sărmanii... Dar noi? Noi, care plângem de 27 de ani? De fapt, da, asta e problema, noi doar plângem şi ne plângem. Şi aşteptăm să facă alţii scandaluri şi revoluţii, aşteptăm să iasă alţii în stradă pentru a cere drepturi de care avem noi nevoie. Da, aşteptăm... Probabil aşa cum aşteaptă şi blondele suedeze şi nemţoaice să fie violate şi tăiate de nevinovaţii emigranţi, pe care Europa i-a poftit în sânul său. Desigur, unii confundă sânul cu vaginele blonde, dar Europa aşteaptă... Nici măcar nu-i pedepseşte. Dar dacă un ţigan român o futea pe o nemţoaică până-i ieşea sperma pe nări, bietul urmaş al lui Nae Ionescu era condamnat pe viaţă.
          Când au apărut cireşele, prin iunie, ţara a fost poftită la secţiile de votare. Deşi toţi aşteaptă de 27 de ani să se schimbe ceva, „crema” acestui popor a votat P.S.D. Mai e nevoie să amintesc din ce e compusă „crema”? Poate că da, poate că îi v-a cuprinde ruşinea; din foarte puţini intelectuali, care, unii, s-au vândut pentru „doi arginţi”, şi din pulimea ţării (mai concret, cei fără bacalaureat!). Proşti, dar mulţi, după cum s-a văzut, mai ales la Bucureşti, unde, fir(ea)-ar al dracului!, au ieşit în turmă. Şi-a ieşit Firea. În rest, se aşteaptă schimbarea...
          Prin vară a ieşit, iarăşi, la suprafaţă, scandalul moscheii antamată de ăl de-a plagiat, şi se crede doctor, şi care crede că România e o ţară cu populaţie preponderent musulmană. Mă rog, un ins cu origini albaneze nu e musai să ştie componenţa etnică a ţării care l-a făcut prim-ministru. Nu e musai, dar e o dovadă de prostie. Ce, n-aţi întâlnit doctori proşti? Sunaţi-l pe Ciomu! Aşadar, aşteptăm ridicarea moscheii pentru a ne converti, cu toţii, la mahomedanism. Salaam Aleikum! Dar mare grijă la „salam”... Ciomu încă bântuie.
          Mai spre toamnă au sărit popii şi familiştii (ăia care se bat, se-njură, divorţează, îşi chinuie copiii!) împotriva homosexualilor. Adică împotriva unor oameni ca şi ei, dar cu afinităţi sexuale diferite. A ţinut şi-asta vreo lună... Tot praf în ochi! Adică, îl fute grija pe unul din Vaslui, ori din Sascut, care şi-a omorât soţia şi şi-a violat fiica, cu cine mi-o trag eu! Ori dacă ling sau dacă sug. Frăţioare, şezi pe anusu-ţi căcăcios şi crede-mă că de anusul meu am eu grijă. Şi alifii. Lăsând gluma la o parte, am susţinut mereu homosexualii, înţeleg opţiunile lor, nu mă deranjează nici dacă locuiesc împreună, căsătoriţi sau în concubinaj, dar nu sunt de acord cu adopţia copiilor. Nu dezvolt aici subiectul. Doar aştept un dram de toleranţă, de înţelegere. Urlăm, non-stop, că suntem creştini... şi ce?, creştinii nu şi-o trag pe din dos? Poate unui popă căruia îi pupaţi mâna i-a pupat alt creştin pula. V-aţi gândit la asta? Ah, voi munciţi, nu gândiţi! Ok, atunci vă invit să gândiţi şi să toleraţi. Gândiţi-vă la faptul că progenitura voastră ar fi putut să fie homosexual... Aşteptăm minuni de la popi, dar ei fac doar ceea ce au învăţat de la societate: să fure şi să mintă. Nu toţi, dar mulţi. Şi-acum gata, hai, fuga-fuguţa, pupaţi-i mânuţa „sfântă”  popii constănţean, Arhiepiscopul Tomisului, ÎnaltPreaSfinţitul Teodosie! Omul a băgat adânc mâna „sfântă” în „chiloţii” statului. Omul lui Dumnezeu, deh... Oare ScunziMaiPuţinSfinţi nu există?
          Apoi a venit „piatra lui Brâncuşi”. Guvernul a cerut bani de la prostime, iar aceasta a dat. Vreo cinci milioane de euro. Nu e tare mult, dar de-un spital, de-o şcoală, de-un teatru renovat ajungeau. Spun asta pentru că Guvernul oricum o lua, chiar dacă prostimea dona doar cinci euro. Aşadar, aşteptăm deşteptarea prostimii. Sau conform Imnului, încă doarme „în somnul cel de moarte”?
          Au mai murit unii, s-au mai născut alţii, şi totul e cum a fost. Nu cum trebuie. Aici e problema... Se iscă, din senin, probleme false pentru adormirea prostimii. Iar politicienii aruncă „praf în ochi”, şi merg înainte. Doar ţara aşteaptă. Aşteaptă de 27 de ani adevărul. Aşteaptă o autostradă, un pod, un spital, aşteaptă să crească iar pădurile şi să afle „cine-a tras în noi după 22”!
          Ah, era să uit... alegerile parlamentare din ultima lună a anului. Dar s-a schimbat ceva? Nu. Dar aşteptăm să se schimbe, nu-i aşa?
          Aşteptând vă urez „La mulţi ani!”... în aşteptare!

Sorin Oros

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu