Motto: “O femeie fără sâni e ca un pat fără perne” Anatole
France
Mi se pare răutăcioasă, misogină şi
exagerată remarca scriitorului francez, cu atât mai mult cu cât vine din partea
unui intelectual. Dar ştim cu toţii că nu există bărbatul perfect, că în
secolul al XIX lea femeile nu îşi câştigaseră dreptul deplin de a fi
considerate egale cu bărbaţii şi că societatea franceză de atunci era la apusul
unei perioade în care femeia era doar o curtezană frivolă, pregătită să-şi deschidă
cracii în faţa bărbaţilor, mai mult sau mai puţin rafinaţi. Ori, poate că omul
era, pur şi simplu, obsedat de ţâţe ca mulţi bărbaţi din toate secolele, de pe
întreg globul pământesc. Sau, poate, era doar cinic.
Din perspectiva unei misandre am
putea spune că un bărbat cu o puţă mică e ca o puşcă fără gloanţe. Dar niciuna
dintre aceste două axiome nu relevă adevărul. Să le luăm pe rând…
Un pat fără perne! Dar nu sunt destui
oameni care dorm fără pernă la cap? Sunt. Sunt oameni care dorm în picioare, pe
scaune, pe câmp, cu capul pe mese, deci perna nu e necesară pentru toată lumea.
Iar ăia care dorm în Parlamentul ţării au perne la cap? Mai corect, au ei
cap?
Puşca fără gloanţe! Dacă un om vă
ameninţă cu o puşcă nu ridicaţi mâinile în sus? Nu ştiţi dacă are sau nu
gloanţe, dar spaima există. Apoi, dacă-ţi trage o puşcă-n cap nu te
imobilizează? E necesar să-ţi bage şi trei gloanţe-n piept? Nu e. Deci şi patul
fără perne, şi puşca fără gloanţe dau acelaşi rezultat: somn şi spaimă. Ele
există şi pot fi folosite aşa cum sunt. Oamenii sunt diferiţi iar gusturile,
opţiunile ori pasiunile lor sunt la fel de diferite. Deşi bărbaţii adoră ţâţele
femeilor, există şi bărbaţi care adoră… femeia, aşa cum e ea. Cu ţâţe sau fără,
frumoasă sau nu, grasă ori silfidă, ei o adoră pentru că sunt preocupaţi de
ceea ce au descoperit nedescoperind… ţâţele, ci femeia din interior. Ei
preferă, ceea ce este în spatele ţâţelor, în spatele ţesutului adipos, ori în
spatele trăsăturilor faciale. Au descoperit partenerul de convieţuire şi nu
doar pe cel de făcut sex. Deşi contează, ţâţele unei femei nu-i garantează
posesoarei că bărbatul o va iubi o viaţă şi nu va mai mozoli alte sfârcuri. Va
mozoli, garantat, fie că femeia lui are sau n-are ţâţe. Bărbatul nu e infidel
pentru că iubita lui are ţâţele cât pruna, el e infidel pentru că mereu caută o
“prună” nouă. Aşa este el creat, nu
se poate schimba. Cele care şi-au băgat silicoane sunt sigure că iubiţii lor nu
şi-au plimbat limba alene pe alte sfârcuri? Un bărbat nu poate fi ţinut la
curul unei femei, orice ar face aceasta. Cu ţâţe mari sau cu ţâţe mici, cu
vagine fierbinţi sau reci, bărbatul va căuta mereu… femei noi. Asta e tot.
Restul e despicarea firului de păr în patru, pentru a ajunge la acelaşi
răspuns.
Mai există şi reversul acestui
aspect… mamar! Sânii care sunt nu doar perna patului, ci însuşi patul. Sânii
uriaşi, ieşiţi din… orbitele sutienului, sânii cât lebeniţa. Sunt apetisanţi,
desigur, dar nici bărbatul şi nici femeia care-i poartă nu se simt în Paradis.
Din deliciu devine supliciu. Nicoleta Luciu, Simona Halep şi alte femei
blagoslovite de Mama Natură pot confirma asta. Simona s-a operat pentru a-şi
micşora uriaşii sâni care o încurcau vizibil în mânuirea rachetei. Deci nu e o
mare bucurie să ai ţâţele cât casa! Dacă ai, în schimb, creierul mobilat,
reuşeşti să te bucuri mai mult de viaţă, şi poţi compensa lipsa… pernelor cu
dormitul într-un hamac. Ceea ce e mult mai fascinant pentru unii, pentru cei
care nu trăiesc în comoditate şi în nişte standarde uniformizate.
Sorin Oros
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu