Manipularea naivilor

Motto: „Viaţa e grea. Mai ales dacă eşti prost!” John Wayne

      

        Manipularea este acţiunea de a influenţa prin diverse mijloace (presă scrisă, radio, tv.!) modul de a gândi şi de a acţiona al unei persoane sau al unei colectivităţi, fără a se apela la constrângeri. De obicei, este o armă politică, dar manipularea se regăseşte aproape oriunde, atât în relaţiile sociale cât şi în cele familiale. Pentru ca acţiunea de manipulare să se producă este nevoie de minimum doi invidizi: unul viclean şi unul naiv. Vicleanul se subînţelege că e şi deştept, pe când naivul poate fi catalogat, fără teama de a greşi, drept prost. De când e lumea lume, cei vicleni şi deştepţi i-au manipulat pe cei naivi şi proşti. Asta pentru că proştii nu au capacitatea de a procesa informaţia, sau dacă o au, ea este avariată. Cu prostia te naşti, ea nu se poate învăţa, eventual, remedia. Nu are legătură cu cultura, poţi să citeşti biblioteca de la Alexandria (nu cea teleormăneană că acolo nu sunt biblioteci!), să ajungi un individ cult, dar dacă te-ai născut prost, tot prost rămâi. Un prost cult. Ceea ce e şi mai periculos. Asta pentru că prostul cult poate atrage masele după el, „hipnotizându-le” cu elocinţa şi lecturile sale.

        În politică manipularea a ajuns la rang de artă. Folosindu-se de televiziuni, partidele născocesc aberaţii pe care credulii le înghit fără să respire. Şi fără să gândească, evident. Ei ştiu că dacă „s-a spus la televizor că X sau Y e corupt”, aşa e. De parcă televiziunile evaluează şi decid faptele de corupţie. Şi că dacă W sau Z au promis autostrăzi, spitale, salarii mărite, pensii astronomice, aşa o să fie. Naivul poate fi manipulat şi minţit perpetuu pentru că el crede ce spune mass media. Nu e capabil să deschidă ochii minţii şi să privească în jur, pentru a constata, pe viu realitatea. Chiar dacă timp de 27 de ani nu s-a construit nicio autostradă, el crede că acestea se vor construi în al 28-lea an, pentru că aşa a spus la Antena 3, de exemplu, domnul Gogu, politicianul. Iar după ce-i mai aude la RTV pe domnii Coco, Gigi, Ghiţă ori Coae, credulul manipulat pune ştampila şi iese de la urne uşurat şi cu speranţă. Desigur, până la următoarea campanie electorală uită ce i-au promis stimabilii de mai sus, şi, adesea, îi ştampilează iar. Pentru că acum, aceştia au promis că le fac staţie de aterizare pentru extratereştri, pe uliţa lor. Şi uite aşa, unii prosperă manipulând, iar alţii se târăsc manipulaţi.

La recentele manifestaţii din luna februarie, din toată ţara, împotriva celebrei Ordonanţe 13 emisă de „humanoidul-Altăîntrebare!”, televiziunile poporului au urlat continuu că mulţimea din stradă e manipulată. Că e cumpărată de Soros. Evident că doar nişte creduli puteau „înghiţi găluşca” asta. Altfel, un om care-şi foloseşte creierul şi priveşte în jur înţelege lesne că Soros nu poate cumpăra  sute de mii de oameni. Mai ales că acei oameni aveau puţin mai mult decât patru clase. Se poate vorbi, însă, de manipulare la ceilalţi, la cei care-au participat la contramanifestaţia de la Cotroceni. Pensionarii cu protezele tocite-n mandibule şi cu cariile care le defrişau picioarele ori braţele lemnoase, urlau anemic şi caraghios „Jos Băsescu!” (deşi Băsescu nu mai e preşedinte din 2014!), iar mai apoi, dumirindu-se, „Jos Johannis!” şi „Afară cu neamţul din ţară!”, neînţelegând că neamţul e cetăţean român. Născut în România. Ca şi Sevil  Geambec-Shhaideh, Gigi Becali, Ion Caramitru, Kelemen Hunor ori Varujan Vosganian. Care sunt, cu toţii, cetăţeni români de etnie turcă, aromână, maghiară şi armeană. Dar astea sunt detalii. Care unora le scapă, iar pentru alţii fac diferenţa. Oare tot manipulare o fi fost şi mitingul poliţiştilor, care acum o lună strigau „Hoţii, hoţii!”, cerând salarii mai mari? Tot Soros i-o fi plătit să iasă-n stradă? Vedeţi, mereu manipulatorii urlă despre ceilalţi că sunt manipulaţi. Conform zicalei care spune că „Hoţul strigă hoţii”!

Alt exemplu celebru de manipulare, ca la carte, este isprava omului roşu care a uitat să mai moară. Dar din cauza căruia au murit nişte oameni la mineriadele care „ne-au scos în lumea bună”. Bieţii ortaci, mulţi analfabeţi, cu alcool în loc de sânge, cu lămpaşe-n loc de creier şi cu bâte-n loc de cărţi, au venit în Bucureşti şi i-au căsăpit pe cei cu cărţi. În cap. Adică le-au scos cărţile din cap şi le-au dat bâte, ciomege, pumni şi bocanci, în molari. Cele mai odioase sloganuri care au existat vreodată, au fost ale ortacilor: „Noi muncim, nu gândim!” şi „Moarte intelectualilor!”. Iliescu Ion i-a chemat să salveze ţara de ţărănişti şi liberali, care posedau droguri şi valută şi care ameninţau democraţia noastră proaspăt dezvirginată. Democraţie iliesciană, mă rog... Apoi le-a mulţumit. Ma-ni-pu-la-re de manual!

Din păcate, această perversă acţiune de manipulare o regăsim şi în familie. În unele, desigur, dar asta arată slăbiciunea şi naivitatea unor fiinţe dragi, apropiate. Un soţ posesiv şi gelos îi interzice consoartei să iasă cu prietenele ei, invocându-i acţiuni casnice exact în acel timp. Aceasta, credulă, îşi sună amicele şi le spune că a intervenit ceva. Alta îşi evită fostele prietene la sugestia tartorului coios, din casă, care o convinge că acestea vor doar să profite de pe urma ei. Şi invers e la fel. Există destui pămpălăi, purtători de creier şi de penis doar de ornament, care sunt conduşi de soţii cu doctorate în manipulare. Acestea, şirete, îşi îndepărtează bărbatul naiv de familia sa, ameţindu-l cu poveşti pe care iubitorul mascul le înghite, năuc şi temător să nu-şi piardă comoara.

Iată, deci, că manipularea face parte din noi, din  existenţa noastră. Este ceva de care nu putem scăpa. Depinde doar de noi dacă manipulăm sau ne lăsăm manipulaţi. Depinde doar de noi dacă îi credem necondiţionat pe alţii, sau ne folosim creierele. Pe care unii le mănâncă. Pane!

Sorin Oros