Azi sau niciodată

Motto: „Îţi zic un secret, dragul meu: nu aştepta judecata de apoi, ea are loc în fiecare zi” A. Camus

        Azi! Adică, a, z, i. A e prima literă, iar z e ultima. Între acestea două e totul. Adică, viaţa noastră. Viitorul. Al nostru, al copiilor, al nepoţilor. Între a şi z e existenţa noastră. E i de la iubire, inteligenţă şi icoană. E d de la dreptate şi demnitate. E c de la cinste şi corupţie. E p de la popor, prostie şi penali. E h de la hoţ sau har. Mai e şi m-ul de la mamă, muie sau minciuni. O-ul, deşi pare gol, cuprinde onoarea. J-ul justiţiei e aproape vital, pe lângă g-ul de la graţiere sau groază. Cu b sunt banii, bisericile şi Belina. E-ul electoratului e la fel de important ca şi f-ul de la furt sau fraudă electorală. K e greoi ca şi kilometrul de autostradă visat, ori kilowatul scumpit. Cu l-ul poţi face legi drepte şi poţi să fii loial poporului care te-a votat. N-ul este un nimic cu mustaţă şi cu dinţii în neregulă. Cu r se pot face revoluţii, sau se poate ruina o ţară. Î-ul de la închisoare nu e comod pe lângă s-ul de la spitalele promise, speranţele deşarte ori securiştii reactivaţi. Nu putem neglija v-ul victoriei, violenţele din 10 august, violatorii eliberaţi, sau pe agramata viorica vasilica. Ş-ul de la şobolani, şacali şi şpagă până când să-l mai tolerăm? T-ul de la tăcere şi toleranţă e păgubos. Iar x-ul xenofobiei e periculos. Cu ă şi â ne bâlbâim, ăăă, âââ, ăăă, dar le putem integra în pâine, mamă şi-n România. Cu y am fi putut face yachting dacă nu ne mulţumeam să spargem seminţe-ntre dinţi. Ţ-ul de la ţepe îl putem folosi şi la ţoape. Cu w avem o renată weber care se crede o walkirie practicând woodoo. Z-ul e de la zăbrele, zeghe sau zero Program de Guvernare îndeplinit. Cu u avem umor, ură şi urină. Nu avem cuvinte româneşti cu sărmanul q, dar avem expresia trădării, quisling, împământenită peste tot în lume după politicianul norvegian Vidkun Abraham Lauritz Jonsson Quisling, cel care a colaborat cu naziştii. Iar la final, am lăsat a-ul, cea dintâi literă cu care se pot face o sumedenie de cuvinte: adevăr, amnistie, atitudine, arestări, abuzuri, acum, azi, alegeri, avuţii, amânări şi orice altceva doriţi.

          Sunt 31 de litere şi 31 de ani de la revoluţia furată de iliescu şi clica lui. O literă pentru fiecare an, literă care s-a transformat în cuvinte dureroase, triste, tragice, în cuvinte care dor, care ucid, care sfâşie. Cuvinte care au transformat oamenii în monştrii cinici. Acum a venit clipa în care oamenii pot să transforme cuvintele. Printr-o participare masivă la vot putem scăpa de cuvinte precum hoţie, minciună, prostie, fraudă, dragnea, dăncilă, plagiatori, corupţie, slugăreală, mişelie sau de sintagme ca ciuma roşie, imunitate parlamentară, ajutoare sociale, mândri că suntem români, Program de Guvernare ori sinergia faptelor. Putem să dăm valoare adevărată unor cuvinte ca demnitate, onoare, implicare, lege, adevăr sau progres. Putem avea autostrăzi, nu doar pe hârtie, şi spitale regionale, nu doar în machete. Putem avea corupţi la închisoare, nu în Parlament. Dacă votăm astăzi, sunt şanse mari să începem reconstrucţia României şi debarasarea de balastul uman şi penal care ne-a ţinut în minciuni şi promiscuitate. O ţară nu poate fi condusă de inculţi, de agramaţi şi plagiatori, de proşti şi imbecili, de inşi care fac orice doar ca să adune averi. O ţară are nevoie de lideri capabili, inteligenţi, care pun interesul comun pe primul loc. Există asemenea oameni, fără îndoială, dar nicidecum în psd. Aşadar, vă invit să vă faceţi datoria de cetăţeni responsabili şi să vă exercitaţi dreptul de vot. Votaţi cu orice vreţi în afara ciumei roşii. Există oameni noi, tineri, nepătrunşi de microbul corupţiei, care chiar dacă mai greşesc în declaraţii sau în acţiuni, o fac datorită tinereţii şi nu din cauza mişeliei. Nu vin în faţa noastră să ne mintă pentru a fi votaţi, pentru ca mai apoi să fure ţara precum haita dragniotă. Iar dacă ţara merge prost de ce să-i votăm tot pe ăia care au adus-o aici? E logic. Încercăm cu alţii. Şi mai e un lucru vizibil chiar de pe Lună. În psd nu intră niciun om corect, niciun om care se gândeşte la aproapele său. Fiind partidul-stat intră în el toţi cei care vor să parvină, să adune averi şi funcţii importante din care pot opera legal bietul leuţ mioritic. Nu fiţi naivi! E suficient să-i ascultaţi cum vorbesc, e suficient să-i vedeţi pe transpiratul andruşcă, pe pop-genunche, pe revoluţionarul nicolicea, şerban-anal, pe bădălău-muie Diaspora, pe rădulescu-mitralieră, oaia-daia, pe femeia motostivuitor, pe grapini-rapiţa, pe firea cu sârma-n găoz şi pe doamna de fier beton a politicii româneşti, inegalabila, inestimabila, imuabila divă de Videle, tanti vio, he, he... A tunat şi i-a adunat! Toţi ăştia sunt de Oscar, Nobel, Pulitzer, Herder... dar eu le-aş da „decât” premiul la categoria „aşa nu”. Astăzi aveți ocazia să le dați și voi ceea ce doriți. Votul sau muia.

Sorin Oros